Traduceri ale acestei pagini

Scurtă istorie a sistemului GNU

Proiectul GNU a creat un sistem de operare complet liber, ce are o compatibilitate originară cu Unix. "GNU" semnifică "GNU Nu-i Unix". Richard Stallman a facut anunţul iniţial al Proiectului GNU in septembrie 1983. O versiune mai lungă, numită Manifestul GNU, a fost publicată in septembrie 1985. Aceasta a fost tradusă în mai multe limbi.

Numele "GNU" a fost ales fiindcă împlinea cîteva năzuinţe: în primul rînd, deoarece era un acronim recursiv pentru "GNU Nu-i Unix", apoi, pentru că era un cuvînt adevărat, şi, nu în ultimul rînd, deoarece era hazliu de rostit (sau de cîntat).

Cuvîntul "liber" din "Software liber" se referă la libertate şi nicidecum la preţ. Puteţi la fel de bine plăti pentru a obţine o copie a unui software GNU, precum o puteti dobîndi gratuit. Oricum, de îndată ce aveţi software-ul deţineţi trei libertăţi esenţiale. Prima este libertatea de a copia programul şi de a-l dărui prietenilor sau colegilor dumneavoastră; a doua este libertatea de a îl modifica dupa cum doriţi, avînd acces deplin asupra codului său sursă, iar a treia este aceea de a distribui o versiune a sa îmbunătăţită, contribuind astfel la dezvoltarea comunităţii. (Dacă redistribuiţi software GNU, puteţi percepe o taxă pentru transferul copiilor sau le puteti împărţi gratuit.)

Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numeşte "Proiectul GNU". Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaşte spiritul de cooperare ce domnise la începuturi în comunitatea informatică --- de a face cooperarea din nou posibilă prin înlăturarea piedicilor impuse în calea ei de către deţinătorii de software proprietar.

În 1971, cînd Richard Stallman şi-a început cariera la MIT, el a lucrat într-un grup ce utiliza exclusiv software liber. Chiar şi companiile de software distribuiau deseori software liber. Programatorii erau liberi să colaboreze unul cu celălalt şi o făceau adesea.

În anii '80, însă, aproape tot software-ul devenise proprietar, ceea ce înseamnă că avea deţinători ce inhibau şi interziceau cooperarea între utilizatori. Această stare a făcut necasară înfiinţarea Proiectului GNU.

Orice computer are neapărat nevoie de un sistem de operare; dacă nu există un sistem de operare liber nu poţi nici măcar să începi să îl foloseşti fără a recurge la software proprietar. De aceea primul pas pe calea Proiectului GNU trebuia neapărat să fie crearea unui sistem de operare liber.

Am decis să alcătuim sistemul de operare pentru a fi compatibil cu Unix fiindcă planul său general era deja verificat şi portabil, şi, în plus, deoarece compatibilitatea ar fi uşurat trecearea utilizatorilor de Unix către GNU.

Un sistem de operarea asemenea Unix-ului înseamnă mult mai mult decît un simplu nucleu; el cuprinde, de asemenea, compilatoare, editoare, modelatoare de text, software de mail şi multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui sistem de operare complet este o muncă titanică. Am început în 1984 şi ne-a luat mulţi ani. Fundatia Pentru Software Liber (FSF) a fost întemeiată in 1985, la început cu scopul de a strînge fonduri pentru Proiectul GNU.

Proiectul iniţial s-a împlinit. Pînă în 1990 reuşisem să întemeiem sau să terminăm toate elementele importante cu excepţia unuia: nucleul. Apoi Linux, un nucleu asemenea Unix-ului, a fost creat de Linus Torwalds în 1991, devenind software liber în 1992. Din îmbinarea sistemului aproape complet GNU cu nucleul Linux a rezultat un sistem de operare plenar: GNU/Linux. Se estimează că zeci de milioane de oameni folosesc acum sisteme GNU/Linux, incluzînd Slackware, Debian, Red Hat şi altele.

însă Proiectul GNU nu se limitează doar la sistemul de operare. Noi năzuim să creăm şi să furnizăm o gamă largă de software, orice ar fi dorit de un numar mare de utilizatori. Aceasta include şi software-ul aplicaţie. Urmaţi Directorul de software liber pentru a vedea un catalog de programe aplicaţii libere.

De asemenea, dorim să furnizăm software şi pentru cei ce nu sunt experţi în informatică. De aceea, am creat o interfaţă grafică menită a-i sprijini pe începători în folosirea sistemului GNU.

Mai mult, dorim să creăm jocuri şi alte programe recreative. Mai multe jocuri libere sunt deja disponibile.

Cît de departe poate păşi software-ul liber? Nu există hotare decît atunci cînd legi precum cele ce reglementează drepturile de autor interzic cu desăvîrşire existenţa sa. Aspiraţia noastră absolută este să făurim software liber pentru toate lucrurile pe care utilizatorii de computere doresc să le îndeplinească, lăsînd astfel software-ul proprietar o simplă amintire întunecată.

Mai multe despre Proiectul GNU